sta-feta (70 % mai mult lapte alb-alb...si nu dalb)...excelenta initiativa preluata de la master....sa scriem despre lucrurile pe care ni le dorim si nu le gasim (sau infaptuim) la 4 pasi, 3 canale si 2 treceri (fugare) de pietoni mai incolo...nu credeam ca imi doresc atat de multe lucruri care nu exista (cel putin nu in apropierea mea), but i do, i do...Primul, la care ravnesc de mult timp, nici macar nu e spectaculos sau utopic, din contra...e environment friendly, sa zicem...este vorba despre washing-points..da, ca-n filmele cu actori care incep sa se iubeasca de la o shoseta. totusi, parca am mai adauga ceva: sa fie impartite pe tipuri de muzica: in unele sa se spele pe ritmuri de jazz, in altele sa planga si masinile de spalat de la trip hop sau trip (sia, fiona, don't be afraid), pentru zilele in care esti nervos si vrei sa te descarci spaland salbatic toate bluzele(buzele) pe care, pana atunci, le considereai prea stramte...placebo (incepem cu Bitter end si musai combinam cu Basement Jax- Good luck)...da, am putea spala Bucurestiul de amorf cu muzica de toate trilurile...cred ca voi infiinta la un moment dat...macar una dintre aceste washing-points...o alta discutie e despre zilele speciale pe tipuri de rufe...ca doar nu 'om spala shosetele cu scris impreuna cu fularele cu imprimeuri...

kate mosssssssssssssssst

...be vewy, vewy quiet...i'm hunting....secrets...tocmai am sunat-o pe mama (meniul zilei: supa de captivare a atentiei a fotbalistilor belgieni) si am intrebat-o: " de ce nu ma lasai sa mananc biscuiti inmuiati in apa/ grish=lapte+multi biscuiti bucatiti, pisati, sfaramati, structurat, apasat- masa solida si asimetric de buna la gust?"-cred ca nu am folosit atatea cuvinte cand am intrebat-o...raspunsul a fost atat de rational, de realist...nu ma asteptatm...parea ca a fost gandit dinainte sa ma nasc..." cat ati fost mici, v-am lasat sa mancati biscuiti cat vroiati si cu lapte si cu apa, dar de la 11 ani nu ati mai avut voie..." eu:"de ce?"..mama: "pentru ca v-ati fi ingrasat"...1 biscuite are 6 puncte..zice mama...pucte negre, puncte de zahar p-r-a-f, puncte puncte
azi am adaugat in cutie o cana neagra cu apa si cu multi biscuiti uitai in ea...oricat de inestetic ar fi

love me like...contest

... de vreo 3 ani (bucharest didn't see me commin') de cand acopar cu pasi si ganduri strazile din bucuresti, de cand sunt inspectorul estetic de la metro...de atunci imi doresc sa scot afara urmatoarea povara: mie, metrourile, imi, par, perfecte pentru dansat (pacat ca faithless a facut deja un astfel de videoclip...voiam sa fiu eu prima..bine ca a fost el).... si cel mai tare urasc sa dansez in stil minimal (ori misc din cap doar la curbele mai bruste-sa am acoperire- ori scutur apropae imperceptibil din degetul mare care nu a inteles inca ideea de "life in a shoe")....totul pe , desi as vrea sa si fredonez...imi dau impresia unei furnici imense si tacute, cu ceva lectii de step la activ, dar piciorusul ei a fost tocmit de la inceput pe postul de stalp de musuroi..orice miscare poate duce la distrugerea unui imens regat (oricum efemer), dar faptul ca si eu si regatul suntem imensi, ma opreste sa fac miscari ce ar putea atrage privirile oamenilor mancatori de strudele cu prea mult zahar-praf. in cutia postala pun tempoul acesta imens-lenes, pentru a lasa libera anatomia miscarii...dance for life

face off june, it's may!

astazi deschid normal usa de la cutia postala...tresar un pic si linistit...o lasasem dechisa data trecuta...numai bine a intrat aerul si a mai uniformizat continutul sau macar a mai umplut colturile(oricum, cutia asta postala nu are colturi :-) ) ... azi pun toate expresiile/ o parte, imprumutate de la altii ca un tratament care ar fi trebuit sa dea rezultatele pe care le-au avut ei (in apartamentul vecin, pianul suna intotdeauna mai bine)... dar ganglionul prea plin de el al ago-ului a respins tratamentul....mi-au iesit pete albe la incheietura bratelor si in spatele genunchilor...am primit un prospect cu semnatica petelor: apar in momentul in care nu folosesti cuvintele tale, cand insisti cu o expresie a luizei (o voi cunoaste in curand), cand iti lipesti stangaci zambetul ei pe fata si ai pretentia sa fie luat k-a-tare, si sa te simti confortabil cu el...
am asezat ordonat (so not me), impachetate cu ambele brate pe orizontala (mama face asa), toate gesturile si expresiile, interjectiile si obiectiile care nu-mi apartin...ca inelele pe care mi le furau prietenele din fata blocului, in copilarie...

mai multi cheiiiiiiiiiiiiiiiii treceau concomitent strada

...azi (dupa ce constiinta mea exterioara-si nu numai- a venit la usa si m-a tras la raspundere) deschid la repezeala cutia postala ocolita ca un dineu al unei noi natii cu care nu stii sigur cum ar trebui sa te comporti. Fara sa ma uit peste ce le trantesc, arunc arhetipal cheile de la fosta casa, in speranta camuflata in certitudine ca de data asta voi pune in pamant si planta (un pahar de lapte pe zi e si teatral si sanatos). de fapt, stiu ca nu e asa, dar, de ce sa nu construiesc certitudini temporare care ma ajuta sa-mi construiesc un nou regat (sau Re:gal, cum ar zice niste urbani)- reGatul zAMbetului neJustificat? step 1: AGAIN, AGAin and AGain... daca ne gandim mai bine...stim cu toti un singur pas (unii il fac "mai cu talent", alti mai lent) si il recompunem la fiecare al doilea pas...da, unii sunt obsedati ca ne invartim in jurul un singur numar, indivizibil, ca incepe cu tza, ca incepe cu p....niste filme bune...let's forget the numbers and long live the lifetime moment.